MĂNĂSTIREA SĂPÂNȚA-PERI – MARAMUREȘ

DESCRIERE:

Mănăstirea Sapânța-Peri, amplasată pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul Dendrologic Livada, în apropierea graniței cu Ucraina, a fost construită în amintirea vechii mănăstiri Peri, distrusă în 1761 de trupele generalului austriac Bukow, din cauză că românii au refuzat convertirea la catolicism.

Soarta mănăstirii Peri a fost împărtășită și de alte locașuri de cult din Maramureș, din aceeași perioadă. De fapt, mănăstirea Peri era amplasată dincolo de râul Tisa, însă, după al Doilea Război Mondial, când granițele au fost restabilite, România a pierdut o mare parte din teritoriul său și, implicit, cetățenii săi, pe care istoria îi va lăsa pentru totdeauna în brațele unei țări străine. Așadar, locașul sfânt a rămas pentru totdeauna al ucrainienilor.

Conexiunea cu trecutul

Fondatorul mănăstirii, preotul Grigore Lutai din Sapânța, a considerat că istoria locului nu ar trebui abandonată, și, în amintirea vechiului locaș de cult din Peri, acum pe teritoriul Ucrainei, ar trebui construită o nouă mănăstire. Lucrările au început în 1996, fiind finalizate abia în 2004.

Clădirile administrative ale mănăstirii sunt acum în proces de construire, însă acest lucru nu îi împiedică pe turiști să viziteze locul și să admire turnul bisericii, care pare că vrea să străpungă cerul.

Mănăstirea Sapânța-Peri este închinată Sfinților Mihail și Gavriil și, în 1391, a devenit stavropighie (instituție patriarhală), având un stareț cu îndatoriri episcopale. Construcția actuală a mănăstirii este în tradiția mănăstirilor de lemn din Maramureș, având totuși câteva trăsături aparte: pridvor pentagonal, demisol și un etaj cu trei nivele, care atinge o înălțime de 56 de metri.

Aici a fost ridicată cea mai înaltă biserică de lemn din lume, locașul închinat Sfântului Arhanghel Mihail, înaltă de 78 de metri (mai înaltă decât Statuia Libertății din New York). Crucea poate fi văzută de la mare distanță, chiar și din Ucraina.

Construcția a fost ridicată după planurile arhitectului Dorel Cordoș, de către meșterul Ioan Ştiopei, zis Buga din Bârsana.

Biserica a fost sfințită pe 31 August 2003, deși construcția nu era finalizată. De asemenea, între 2003 și 2004, altarul de vară a fost construit de către meșterul Ioan Ştiopei.

Mănăstirea Sapânța-Peri nu trebuie să lipsească de pe itinerariul oricărui turist sau pelerin care vizitează ținuturile Maramureșului.

Turiștii care vizitează de obicei Cimitirul Vesel din Săpânța ajung să treacă și pragul mănăstirii. Sunt fascinați atât de zona în care aceasta este amplasată, cât și de arhitectura masivei construcții de lemn. Locașul sfânt din Săpânța este deja parte din oferta turismului religios din România, împreună cu mănăstirile Rohia, Bârsana și Moisei. Subordonată Diecezei de Maramureș și Satu Mare, mănăstirea Sapânța-Peri tinde (și are toate șansele) să devină în următorii ani unul dintre cele mai importante locașuri religioase, care îmbină trecutul cultural-istoric cu prezentul turbulent, căutând mereu ordinea interioară a reconcilierii omului cu Dumnezeu.

Hram: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

Acces: DN19 Sighetu Marmației, spre NV-Săpânța (18 km), la 1 km nord de Săpânța

Stareță: monahia Agnia Ciuban

Cazare: în construcție

Adresă: comuna Săpânța, numărul 85, 437305, județul Maramureș